Punch

Nu, nu din ala de baut. Cu toate ca ar putea fi, ca are cam acelasi efect. Te cam nauceste. Punch as in un mare pumn in ficat. Cine si-a luat stie despre ce vorbesc. Il primesti, ti se taie respiratia, te lasi in genunchi, te tii cu mana de burta si ala esti. KO. Ko si la revedere.

Au romanii un proverb, cica buturuga mica, rastoarna carul mare. Adevarat..

Scapi in 27 ani de atatea chestii care erau cat pe ce sa te darame, poate uneori chiar gata gata sa dai coltul si te crezi mare si tare. Sau macar norocos, iubit de cineva de sus. Cam naiv. Te darama intr-o zi o mana de om, mai ceva decat daca ar fi dat trenul peste tine. E cumva ironic. E ca un punch la ficat, si cand esti jos acolo si astepti sa treaca, iti mai vine si o palma. E ca in filmele alea ieftine trase de par. Viata bate filmul.

Probabil ca degeaba stau jos asteptand sa imi treaca. Nu e chiar asta solutia. Mai degraba trebuie sa ma conving ca oricati pumni as primi nu o sa ma mai doara deloc.

O sa imi treaca doar atunci cand o sa vreau eu sa imi treaca. Sunt un fraier ca de obicei...

Your own personal hero

E destul de usor, ideea e numai sa vrei. Sa vrei sa faci ceva, sa reactionezi la o stare de latenta care ne domina. Poate e si de la caldura, poate e din cauza originii noastre balcanice, poate avem lenea asta in gene si nu putem scapa de ea.

Numai ca poti sa incerci. Sa incerci sa nu mai stai cu mainile in san si sa iei un strop de atitudine. Sau poti sa stai la fel ca in fiecare zi, sa nu te deranjeze cand te ploua sau te umpli de praf, cand esti impins in autobuz sau cand se baga unul in fata la coada. Daca vrei sa iei ceva atitudine nu uita ca trebuie sa fii si oportunist pentru ca daca ratezi momentul poti sa iti iei adio. Daca nu reactionezi pe moment e posibil sa nu mai ai a doua sansa.

Am salvat o viata azi. Sau poate am intrerupt lantul trofic si mi-am bagat eu picioarele ca un om ce ma aflu. Ca tot ne batem joc de planeta big time. Depinde din ce punct de vedere privesti. O viata de porumbel. Poate nu pare mult, poate nici nu e mult de fapt. Dar cert e ca m-am simtit mai bine. Mi-am pus singur un zambet pe fata mai ales ca de cateva zile visez ce nu trebuie. Sau mai bine zis pe cine nu trebuie. Am alergat dupa o matza care tinea un porumbel in gura. I-am stricat joaca ce avea sa urmeze inainte ca ea sa isi ia cina. Nu iubesc pisicile, nu urasc pisicile dar nici nu mi-a placut ce vad. Asa ca am boschetat, alergat, aplecat jumatate de minut dupa felina si pana la urma a trebuit sa ii dea drumul. Si victima sigura spre surprinderea mea si-a luat zborul direct in inaltul cerului. Nu stiu cu ce am ajutat eu lumea asta jumatatea aia de minut dar stiu ca m-am ajutat pe mine sa ma simt mai bine. Probabil ca o sa injur de maine pasarea ca imi gainateaza pe masina si mi se ia vopseaua strop cu strop dar asa e viata. E frumoasa pana la urma daca ai si pe cineva aproape la momentul potrivit. Am fost ingerul pazitor al unei pasari azi. Si cam atat. A fost bine pentru ea ca imi place sus la motoare pe TNB. Ma repet spunand ca are, cel putin pentru mine, ceva special locul ala. M-as muta acolo cu toate alea dupa mine. Si cu o mana de prieteni cu care sa ma simt ca in rai.